Scriitorul Radu Paraschivescu a venit la #PeDreptCuvânt.
Dacă vă preocupă riscurile ofensivei corectitudinii politice și a „reformelor” lingvistice de azi, cred că o să vă placă acest dialog cu Radu Paraschivescu. Un dialog care a fost, în unele puncte, destul de tensionat.
Prima temă care ne-a plasat pe poziții opuse a fost legată de politicile publice adoptate în perioada așa-zisei „pandemii”: eu le-am calificat drept cea mai mare manipulare istorică, în timp ce domnia sa găsește că o asemenea abordare are „iz conspiraționist” și se bazează pe o „minciună luxuriantă”; eu am apreciat că drasticele restrângeri de drepturi și libertăți au fost vădit nejustificate, în condițiile în care riscul de mortalitate asociat covidului era de sub 1%, iar invitatul meu mi-a calificat argumentul un „sofism”; iar când am invocat neconstituționalitatea normelor care impuneau aceste restrângeri, distinsul oaspete a lăsat să se înțeleagă că un asemenea viciu este neglijabil.
Nici pe subiectul demitizării istoriei naționale nu am căzut de acord: în timp ce domnul Paraschivescu o vede necesară și utilă din perspectiva restabilirii unor „adevăruri” care pot fi dureroase sau incomode despre marile personalități ale neamului, eu mi-am exprimat preferința pentru conservarea aurelor simbolice ale acestora, ca adevăr mult mai relevant și mai important în definirea identității și conștiinței naționale.
În fine, nevoia condamnării comunismului ne-a adus iarăși pe poziții divergente. Domnul Paraschivescu susține că „cea mai neagră zi de astăzi este mai frumoasă decât cea mai frumoasă zi din comunism” și-și asumă cu nonșalanță exagerarea; eu, anticomunist fervent în frageda tinerețe, găsesc că sistemul socialist, cu toate tarele și păcatele lui indiscutabile, merită o reevaluare nuanțată, cel puțin din anumite perspective (precum ocrotirea și educarea copiilor, de exemplu).
În ciuda tuturor acestor divergențe și a altor dezacorduri, consecvent dorinței de a invita la dialog și persoane cu care nu împărtășesc aceleași orientări ideologice, nu regret dezbaterea organizată cu distinsul scriitor. Îmi pare doar rău că, uneori, gazdă fiind, nu potrivesc dozajul corect între nevoia de curtoazie și spiritul combativ. Mai ales în condițiile în care se întâmplă ca oaspetele să nu pună mare preț pe o astfel de preocupare.
🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant
🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…
Indiferent care sunt rațiunile exacte care m-au condus înspre această colecție de texte, sunt conștient că unele dintre impresiile, fotografiile sau părerile cuprinse în ea pot naște controverse. Este foarte posibil ca juristul din mine să fi sărit în apărarea dreptului și altor cauze cu prea multă patimă, punând uneori în argumentație un exces de pasiune, piper și năduf. Acelora care se vor simți necăjiți ori, eventual, contrariați de o asemenea abordare, le cer anticipat scuze și îngăduință, asigurându-i, dacă asta consolează pe cineva, că alter egoul meu jurist mă enervează adesea și pe mine.
***
Opiniile publicate pe acest blog aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia SCA Țuca Zbârcea & Asociații sau a altor entități. Responsabilitatea pentru informațiile și punctele de vedere exprimate revine în întregime autorilor.
