Prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt” a reunit peste 150 de invitați, într-o inițiativă unică în peisajul autohton, menită să scoată în evidență importanța și utilitatea discursului argumentativ pentru societatea românească. Avocatul Florentin Țuca a fost gazda reuniunii la care 14 personalități din varii domenii au răspuns provocării la dialog, în jurul unor problematici de mare însemnătate de pe agenda publică.
În data de 5 noiembrie 2024, a avut loc prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt”, eveniment organizat la Palatul Fundației Universitare „Carol I”, sediul Fundațiilor Regale (Aula BCU/Biblioteca Centrală Universitară).
Gazda manifestării, avocatul Florentin Țuca, inițiatorul podcastului „Pe Drept Cuvânt” a mărturisit că „inițiativa acestei dezbateri a avut în centru motivul prieteniei și al camaraderiei: adunarea unor prieteni în jurul unor idei, teze sau argumente care sunt sau sper să fie de mare actualitate și foarte vibrante, motivați fiind, în același timp, și de lipsa din spațiul public autohton a unor veritabile dezbateri publice”.
„Vorbitorii de astăzi sunt, marea lor majoritate, foști invitați în studioul „Pe Drept Cuvânt”, un proiect pe care l-am lansat acum ceva vreme, exclusiv din dorința sinceră de a pune umărul, în limitele competențelor și posibilităților, la revitalizarea dezbaterii publice, a discursului argumentativ, a schimbului de idei, fără ca acest demers să ascundă, în ciuda unor rumori și zvonuri, vreo încercare de promovare electorală”, a adăugat avocatul Florentin Țuca.
Astfel, au răspuns provocării la dialog, în ordinea intervențiilor: Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, Director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”; Mircea Pușcașu, Fondator al asociației Bucovina Profundă și coordonator al programelor educaționale ARCUS și ROST, membru al platformei civice Starea de Libertate și vicepreședinte al Federației ProVita; Otilia Sava, avocat și fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale; Mircea Platon, doctor în istorie, redactor-șef al revistei Convorbiri Literare; Răzvan Constantinescu, medic gastroenterolog și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași; Renate Weber, Avocatul Poporului; Gabriel Zbârcea, avocat, Managing Partner al Țuca Zbârcea & Asociații; Natalia Roman, fost magistrat, fost presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR); Dan Cristea, avocat, Partener la Țuca Zbârcea & Asociații; Robert Turcescu, jurnalist; Petrișor Peiu, expert în economie și finanțe, profesor universitar, analist independent și coordonator al departamentului de Analize Economice de la Fundația Universitară a Mării Negre; Silviu Man, licențiat în Drept, eseist și traducător; Levana Zigmund, avocat, Partener al Țuca Zbârcea & Asociații; Ioan Chelaru, avocat, profesor universitar, doctor în Drept, președinte al Uniunii Juriștilor din România și președinte al Academiei de Științe Juridice din România.
Conf. Univ. Dr. Mireille Rădoi, Director general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a deschis dezbaterile cu un „Cuvânt Introductiv” despre istoria și importanța edificiului conceput de arhitectul francez Paul Gottereau, la inițiativa regelui Carol I, care a dorit „un aşezământ spre binele tinerimii universitare”.
Intervenția următoare, intitulată „Eroismul alor noștri”, a aparținut Otiliei Sava, care a amintit sacrificiile făcute de înaintașii noștri: „Fiecare casă din România a plătit un tribut atât de greu pentru libertate, integritate. Suntem plini de eroi”.
Mircea Pușcașu, în dialogul său despre „Rădăcinile și funcția lor” a susținut că: „La o judecată a istoriei, cu toții ne-am uitat caietele acasă. Suntem în postura de a ne întreba cine suntem, ce vrem să facem. Viitorul există. Noi trebuie să îl descoperim pe cel bun.”
„Singurul lucru la care am fost învățați să ne raportăm sunt aceste linii ale viitorului, cu obligațiile care vin și pe care cineva le asumă în numele nostru. Am fost incapabili să mai apărăm lucrurile care ne-au format”, a avertizat Mircea Platon, vorbind despre „Ce mai avem de apărat?”.
„Prin puterea exemplului putem schimba ceva. Curajul provine și genetic, dar și cultura îl modelează și, mai cu seamă, este crescut prin credință”: acesta a fost răspunsul lui Răzvan Constantinescu, lectorul discursului numit cu sens „(De)Ce-am făcut de ”pandemie”?”
Invitată în al doilea panel, Renate Weber și-a expus părerea cu privire la „Dreptul contemporan și strâmbăciunile lui”: „Corectitudinea politică a fost o formulă de respect. Acum, este un instrument pentru a se ajunge la o politică prin care incluziunea devine discriminatorie în raport cu ceilalți și obligatorie.”
„Ar trebui să îmbrățișăm profesorii și școala, pentru că reprezintă cel mai bun sistem de prevenție pentru relele actuale”, a sfătuit Natalia Roman, în discursul despre „Importanța îmbrățișării la vremea ei”.
Reflectând cu privire la „Dogme și dileme: ce se poate dezbate și ce este dat ca adevăr”, avocatul Dan Cristea a precizat: „Dacă vrei să pleci cu aceleași idei cu care ai venit, dacă toată lumea e de acord, dacă dialogăm pentru a învinge înseamnă că NU dezbatem.”
Într-o intervenție despre „Decăderea presei în lumea de azi”, jurnalistul Robert Turcescu a dat verdictul: „Presa a murit. Figurile publice cu care mai poți dialoga sunt din ce în ce mai puține. Este o criză extraordinară să găsești niște personaje consistente, niște personaje care să dovedească coerență în discursul public”, avertizând că moartea presei are efecte (grave) pe care încă nu le înțelegem.
Nu în ultimul rând, avocatul Gabriel Zbârcea a făcut o radiografie sinceră a peisajului electoral actual în discursul său despre „Eu cu cine votez (ca să fie pace)?” și a îndemnat: „Este important să vă spun să votați cu sufletul.”
Al treilea panel al Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt” a fost deschis de Petrișor Peiu, cu o analiză pertinentă privind „Europa în fața crizei de sistem și de valori”: „Credeam în virtuțile pieței libere, ale capitalismului. Șocul a fost după ’90, și anume să vedem că nu toți credeau în aceste lucruri”.
„Voi vorbi despre încercarea mea de a-l recupera pe „ieri”. Orașul a cotropit satul, a fost un război lent și greu de urmărit. Arma supremă – culturalul. Nu a avut nevoie de aprobare și nimeni nu a sesizat. Nu toate schimbările sunt bune, prielnice sau inevitabile”, a arătat Silviu Man, cu referire la cele „Două moduri de a falsifica satul românesc”.
„Chiar faptul că suntem întorși împotriva statului, tot ce s-a vorbit aici face parte din Marea Resetare. Iar Marea Resetare nu e un mediu care invită la dezbatere. E unul care invită la combatere”, a punctat avocata Levana Zigmund în discursul său despre „Marea resetare ca mare spulberare”.
Ultima intervenție i-a aparținut lui Ioan Chelaru, care a adus în prim-plan „De ce vrem un stat de drept”, și a transmis un mesaj puternic despre răspunderea tuturor cetățenilor de a nu lăsa România să devină o țară de mână a doua în UE: „Fără adevăr, nu există libertate. Fără libertate noi nu am fi acum aici.”
Prima ediție a Dezbaterilor „Pe Drept Cuvânt” a reunit peste 150 de invitați, evenimentul fiind organizat de Florentin Țuca, gazda podcasturilor „Pe Drept Cuvânt”, pentru prietenii vorbelor cu sens și pentru toți cei care (mai) cred în importanța discursului argumentativ.
***
Partener Oficial: Audi România
Cu sprijinul: Maidan În Felul Tău, Tenuta Romana, 5togo, The Drunken Lords Bucharest
Parteneri Media: Juridice.ro, Universul Juridic, Legal Marketing, ActiveNews, QMagazine, Profit.ro, News.ro, Ringier România, Elle
