Dragoș Paul Aligică: Rupți de rădăcini, alergăm spre minunata lume neototalitară | Pe Drept Cuvânt #104
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Dragoș Paul Aligică a venit la #PeDreptCuvânt. Și a ieșit un dialog foarte valoros.Doctor în sociologie la Universitatea din București, doctor în economie la Academia de Studii Economice (ASE) din București, doctor în științe administrative la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, doctor în științe politice la Indiana University Bloominghton, membru corespondent al Academiei Române și al Academiei Europene Europaea, Dragoș Paul Aligică ne-a ajutat să înțelegem mai bine cauzele și efectele marilor crize ale contemporaneității.L-am întrebat pe domnul profesor Aligică care este sursa actualei crize a dreptului la liberă expresie, care e sursa actualei crize democratice, care este doctrina pe care actualele elite (politice și culturale) din România o susțin și cât de aproape suntem de apariția unui regim autocrat de inspirație orwelliană?Am vorbit, totodată, despre falsul clivaj folosit nu doar în jocurile politice de la noi, dar și în jocurile politice din țările vestice: nu există nici măcar minorități anti-europene sau anti-occidentale, ci doar oameni nemulțumiți de elitele europene conducătoare.
Gheorghe Piperea: Uniunea Europeană este condusă după modelul uniunii sovietice | Pe Drept Cuvânt #103
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Gheorghe Piperea a venit la #PeDreptCuvânt.Un bun prieten, fost judecător, actualmente avocat, profesor universitar, europarlamentar, autor a numeroase studii, eseuri și articole pe teme importante ale contemporaneității, Gheorghe Piperea s-a remarcat, în ultimii ani, și prin curajul cu care a luptat – și încă luptă – pentru ocrotirea drepturilor și libertăților noastre fundamentale și pentru prezeravarea principiilor statului de drept.La câteva zile după ce a depus o mult discutată și slab dezbătută moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, l-am invitat pe Gheorghe Piperea să discutăm despre criza sistemului democratic, despre criza sistemului de justiție, despre criza drepturilor și libertăților individuale, dar și despre criza sistemului nostru de învățământ.L-am întrebat pe Gheorghe Piperea care sunt motivele și care sunt efectele moțiunii de cenzură pe care a introdus-o, la începutul lunii iulie, împotriva Comisiei Europene, cum am ajuns ca în locul dezbaterilor cu argumente să avem, din partea multor lideri europeni, atacuri la persoană și un caraghios ping-pong cu etichete, cât de gravă este criza democrației contemporane, cât de mare e riscul alunecării spre un regim autocrat și, în fine, care sunt soluțiile salvatoare? Totodată, am vorbit împreună despre importanța gândirii critice în vremurile „nouvorbei” orweliene, despre valoarea și nevoia dezbaterilor argumentative în spațiul public, dar și despre „elitele negative” și prostocrația care domnește în România și în UE.
Manuela Hărăbor: Să spui ce gândești a devenit un act de curaj | Pe Drept Cuvânt #102
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Actrița Manuela Hărăbor a venit la #PeDreptCuvânt.
Cunoscută și foarte îndrăgită pentru numeroasele ei roluri, întruchipare – prin filmele „Veronica” și „Pădureanca” – a unor personaje simbolice pentru copilăria și pentru tinerețea unora dintre noi, apreciată ca minunată și puternică mamă, dar și ca om cu credință în Dumnezeu, Manuela Hărăbor s-a remarcat, în ultimii ani, și ca o curajoasă apărătoare a drepturilor noastre fundamentale.
Am întrebat-o pe Manuela despre marile ei roluri, despre încercările pe care i le-a adus celebritatea ei, dobândită atât de devreme, despre îndrumările primite de la tatăl ei, căruia îi poartă o dragoste aparte, despre ceilalți mentori care au ajutat-o să se formeze, despre noua lume și noua limbă a cinematografiei, dar și despre motivele pentru care unii artiști fac compromisul de-a susține propaganda oficială. Sau linia ideologică la modă.
Am întrebat-o pe Manuela cum se poate apăra lumea teatrului și a filmului de presiunea ideologiilor Woke și dacă nu cumva exprimarea propriei expresii a devenit, în loc de normalitate, un act de curaj. Curaj pe care invitata mea îl plasează chiar în fruntea valorilor creștine.
Evident, nu puteam să nu vorbesc cu Manuela Hărăbor despre credința ei în Dumnezeu, despre drumul ei spre credință, dar și despre atacurile recente la adresa creștinismului: de unde vin ele și ce riscăm să pierdem dacă nu apărăm reperele creștine?
Manuela Hărăbor: Să spui ce gândești a devenit un act de curaj | Pe Drept Cuvânt #102
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Actrița Manuela Hărăbor a venit la #PeDreptCuvânt.
Cunoscută și foarte îndrăgită pentru numeroasele ei roluri, întruchipare – prin filmele „Veronica” și „Pădureanca” – a unor personaje simbolice pentru copilăria și pentru tinerețea unora dintre noi, apreciată ca minunată și puternică mamă, dar și ca om cu credință în Dumnezeu, Manuela Hărăbor s-a remarcat, în ultimii ani, și ca o curajoasă apărătoare a drepturilor noastre fundamentale.
Am întrebat-o pe Manuela despre marile ei roluri, despre încercările pe care i le-a adus celebritatea ei, dobândită atât de devreme, despre îndrumările primite de la tatăl ei, căruia îi poartă o dragoste aparte, despre ceilalți mentori care au ajutat-o să se formeze, despre noua lume și noua limbă a cinematografiei, dar și despre motivele pentru care unii artiști fac compromisul de-a susține propaganda oficială. Sau linia ideologică la modă.
Am întrebat-o pe Manuela cum se poate apăra lumea teatrului și a filmului de presiunea ideologiilor Woke și dacă nu cumva exprimarea propriei expresii a devenit, în loc de normalitate, un act de curaj. Curaj pe care invitata mea îl plasează chiar în fruntea valorilor creștine.
Evident, nu puteam să nu vorbesc cu Manuela Hărăbor despre credința ei în Dumnezeu, despre drumul ei spre credință, dar și despre atacurile recente la adresa creștinismului: de unde vin ele și ce riscăm să pierdem dacă nu apărăm reperele creștine?
Dumitru Borțun: Ce rol au valorile creștine în proiectul de modernizare a României? | Pe Drept Cuvânt #101
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Profesorul Dumitru Borțun a venit la #PeDreptCuvânt.
Fost președinte al Asociației Române de Relații Publice, doctor în filosofie și eminent profesor universitar în cadrul Facultății de Comunicare şi Relaţii Publice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA), specialist în comunicare și membru fondator al Asociației Formatorilor în Comunicare, Dumitru Borțun este, totodată, un popular autor și conferențiar.
Pornind de la recent lansatul volum intitulat „România ca proiect. Studii despre o țară care a fost, care este și care ar putea fi“, în care vorbește, între altele, și despre „imperativul modernizării României“, l-am întrebat pe domnul Borțun cum vede dumnealui identitatea națională, cum ne raportăm noi la noi, de unde vine imperativul modernizării și ce înseamnă modernizarea României: ce anume e de modernizat, ce anume este de păstrat așa cum este? Și ce rol au valorile creștine în proiectul de modernizare a României?
În partea a doua a dialogului nostru, am încercat să răspundem și altor întrebări de actualitate: De unde pornește ciocnirea dintre progresiști și tradiționaliști? Unde tragem linia de demarcație între progresul tehnicii și progresul în om sau în societatea umană? Ce fel de valori vrem să transmitem tinerilor de azi și de mâine? Este statul cel mai mare manipulator al zilelor noastre? Și, dacă este, cum să ne uităm noi la comunicarea publică? În fine, cum este folosit presupusul discurs instigator la ură ca pretext pentru cenzură? Și cum ne protejăm dreptul (fundamental) la liberă expresie?
