Ce pierdem când nu ne mai interesează identitatea națională | Alexandru Mamina, Pe Drept Cuvânt #53
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Cercetătorul Alexandru Mamina a venit la #PeDreptCuvânt.
Cunoscut istoric și cercetător ştiinţific (grad I) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Alexandru Mamina este autorul celei mai serioase și cuprinzătoare monografii despre fenomenul social, cultural și politic Cenaclul Flacăra.
L-am întrebat pe domnul profesor Alexandru Mamina ce l-a determinat să studieze Cenaclul Flacăra, cât din Cenaclul Flacăra a însemnat propagandă – și cum măsurăm așa ceva? -, cât de important a fost rolul promovării naționalismului în cadrul Cenaclului Flacăra, sau dacă ar mai putea avea succes un al doilea Cenaclul Flacăra.
Am vorbit, desigur, despre personalitatea lui Adrian Păunescu și impactul social, cultural și politic pe care l-a avut prin fenomenul Cenaclul Flacăra, despre importanța nuanțelor în cercetarea istorică, uitându-ne mai ales la cum este privit comunismul azi, am discutat despre creșterea sentimentului de nostalgie față de comunism, despre cum se scrie istoria zilelor noastre, despre tipurile de cenzură de azi și despre pericolul ca fiecare opinie contrară curentului oficial să fie catalogată ca simplă teorie a conspirației.
În final, mi-am întrebat invitatul cum explicăm curentul antinaționalist din ultimii ani și ce putem pierde dacă nu ne mai interesează istoria și identitatea națională.
Ce pierdem când nu ne mai interesează identitatea națională | Alexandru Mamina, Pe Drept Cuvânt #53
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Cercetătorul Alexandru Mamina a venit la #PeDreptCuvânt.
Cunoscut istoric și cercetător ştiinţific (grad I) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Alexandru Mamina este autorul celei mai serioase și cuprinzătoare monografii despre fenomenul social, cultural și politic Cenaclul Flacăra.
L-am întrebat pe domnul profesor Alexandru Mamina ce l-a determinat să studieze Cenaclul Flacăra, cât din Cenaclul Flacăra a însemnat propagandă – și cum măsurăm așa ceva? -, cât de important a fost rolul promovării naționalismului în cadrul Cenaclului Flacăra, sau dacă ar mai putea avea succes un al doilea Cenaclul Flacăra.
Am vorbit, desigur, despre personalitatea lui Adrian Păunescu și impactul social, cultural și politic pe care l-a avut prin fenomenul Cenaclul Flacăra, despre importanța nuanțelor în cercetarea istorică, uitându-ne mai ales la cum este privit comunismul azi, am discutat despre creșterea sentimentului de nostalgie față de comunism, despre cum se scrie istoria zilelor noastre, despre tipurile de cenzură de azi și despre pericolul ca fiecare opinie contrară curentului oficial să fie catalogată ca simplă teorie a conspirației.
În final, mi-am întrebat invitatul cum explicăm curentul antinaționalist din ultimii ani și ce putem pierde dacă nu ne mai interesează istoria și identitatea națională.
Dan Bittman: Nu aveam de niciunele, dar nu renunțam la visele noastre. Nu renunțam la luptă | #52
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Dan Bittman a venit la #PeDreptCuvânt.
Numele Dan Bittman și cariera lui muzicală ne scutesc de orice efort suplimentar de prezentare. Trecut pe la formațiile Blitz, Domino, Incognito sau Iris, Dan Bittman este, din 1985 încoace, solistul trupei Holograf. Mai este și compozitor, actor sau om de televiziune, dar e, mai presus de priceperile și pozițiile lui publice, un om care a trăit o viață irepetabilă.
Am vorbit cu Dan Bittman despre începuturile lui în muzică, despre vremurile în care a ținut, împreună cu colegii de la Holograf, și câte 500 de concerte pe an, despre cheia succesului uneia dintre cele mai îndrăgite formații din România, despre educația de ieri și educația de azi, despre muzica de ieri și muzica de azi, despre arta improvizației, privită mai nou cu critică, sau despre Cenaclul Flacăra, așa cum l-a văzut el din interior.
L-am întrebat pe Dan și cum se uită azi la perioada anilor 2020-2022, sau ce anume l-a făcut să vorbească cu verticalitate și mult curaj despre abuzurile din perioada covid.
De asemenea, ne-am uitat și spre Eurovision, ca studiu de caz al programelor artistice deformate de ideologiile la modă, iar în finalul dialogului nostru, am concluzionat că Inteligența Artificială nu schimbă doar modul în care se face muzica, dar sărăcește chiar dezvoltarea umană a celor care ajung să asculte această muzică.
Dan Bittman: Nu aveam de niciunele, dar nu renunțam la visele noastre. Nu renunțam la luptă | #52
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Dan Bittman a venit la #PeDreptCuvânt.
Numele Dan Bittman și cariera lui muzicală ne scutesc de orice efort suplimentar de prezentare. Trecut pe la formațiile Blitz, Domino, Incognito sau Iris, Dan Bittman este, din 1985 încoace, solistul trupei Holograf. Mai este și compozitor, actor sau om de televiziune, dar e, mai presus de priceperile și pozițiile lui publice, un om care a trăit o viață irepetabilă.
Am vorbit cu Dan Bittman despre începuturile lui în muzică, despre vremurile în care a ținut, împreună cu colegii de la Holograf, și câte 500 de concerte pe an, despre cheia succesului uneia dintre cele mai îndrăgite formații din România, despre educația de ieri și educația de azi, despre muzica de ieri și muzica de azi, despre arta improvizației, privită mai nou cu critică, sau despre Cenaclul Flacăra, așa cum l-a văzut el din interior.
L-am întrebat pe Dan și cum se uită azi la perioada anilor 2020-2022, sau ce anume l-a făcut să vorbească cu verticalitate și mult curaj despre abuzurile din perioada covid.
De asemenea, ne-am uitat și spre Eurovision, ca studiu de caz al programelor artistice deformate de ideologiile la modă, iar în finalul dialogului nostru, am concluzionat că Inteligența Artificială nu schimbă doar modul în care se face muzica, dar sărăcește chiar dezvoltarea umană a celor care ajung să asculte această muzică.
