Disoluția Socială E Doar Primul Pas Din Agenda Globalistă | Bogdan Radu Herzog, Pe Drept Cuvânt #44
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Bogdan Radu Herzog a venit la #PeDreptCuvânt.
Pasionat, preocupat și educat în relații internaționale, Bogdan Herzog a publicat recent cartea „Alchimie și Katechon. Proiectul de reparare a lumii și barierele geopolitice în calea sa” (2024, editura Frontiera). În lucrarea lui, Bogdan analizează modul în care o ideologie de nișă,„repararea lumii prin acțiunea omului”, a devenit un program politic mondial. El spune că metoda deconstructivistă „Solve et Coagula”, pe care o încadrăm în tipologia „mișcărilor sociale proiectate”, este mecanismul prin care identitățile naturale sunt dizolvate și înlocuite treptat cu identități opționale. Etapele procesului reconstructiv implică identificarea unui agent dizolvant capabil să rupă ordinea naturală a lucrurilor, dizolvarea (solve) materiei existente în materie primordială (prima materia) și, odată atins acest punct, re-formarea sau re-organizarea (coagula) într-un nou tip de ordine, după dorința intervenientului.
L-am întrebat pe Bogdan Herzog cine conduce acest program, cine formează elita globalistă de azi, care sunt intențiile acestor elite (care e agenda) și încotro ne îndreptăm, dar și care sunt obstacolele în calea acestei agende globaliste.
„Muzeul Abandonului“, Pe Urmele Unui Milion De Copii Abandonați | Oana Drăgulinescu, Pe Drept Cuvânt #43
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Oana Drăgulinescu a venit la podcastul #PeDreptCuvânt.
Oana Drăgulinescu a fondat Muzeul Abandonului (în toamna lui 2021) pentru a oferi publicului larg un loc de întâlnire cu comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România. Și pentru a lansa un dialog despre fenomenul abandonului și soarta copiilor ajunși în centrele de plasament din perioada comunistă, mulți dintre ei – cei considerați greu de recuperat sau „irecuperabili" – în cămine-spital ca cel de la Sighet.
Am vorbit cu Oana, care are o bună experiență profesională în televiziune și comunicare, despre mărturiile pe care ea și colegii ei le-au adunat în cadrul acestui muzeu virtual – primul muzeu românesc cu temă socială -, dar și despre nevoia conștientizării dimensiunii suferinței create: Oana estimează că aproape un milion de copii au fost abandonați în România din 1966 și până azi.
Cum se explică aceste cifre și care sunt nuanțele prin care trebuie înțeles fenomenul abandonului în România? Am încercat să răspundem prin dialogul nostru.
„Muzeul Abandonului“, Pe Urmele Unui Milion De Copii Abandonați | Oana Drăgulinescu, Pe Drept Cuvânt #43
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Oana Drăgulinescu a venit la podcastul #PeDreptCuvânt.
Oana Drăgulinescu a fondat Muzeul Abandonului (în toamna lui 2021) pentru a oferi publicului larg un loc de întâlnire cu comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România. Și pentru a lansa un dialog despre fenomenul abandonului și soarta copiilor ajunși în centrele de plasament din perioada comunistă, mulți dintre ei – cei considerați greu de recuperat sau „irecuperabili" – în cămine-spital ca cel de la Sighet.
Am vorbit cu Oana, care are o bună experiență profesională în televiziune și comunicare, despre mărturiile pe care ea și colegii ei le-au adunat în cadrul acestui muzeu virtual – primul muzeu românesc cu temă socială -, dar și despre nevoia conștientizării dimensiunii suferinței create: Oana estimează că aproape un milion de copii au fost abandonați în România din 1966 și până azi.
Cum se explică aceste cifre și care sunt nuanțele prin care trebuie înțeles fenomenul abandonului în România? Am încercat să răspundem prin dialogul nostru.
„Muzeul Abandonului“, Pe Urmele Unui Milion De Copii Abandonați | Oana Drăgulinescu, Pe Drept Cuvânt #43
/
RSS Feed
Share
Link
Embed
Oana Drăgulinescu a venit la podcastul #PeDreptCuvânt.
Oana Drăgulinescu a fondat Muzeul Abandonului (în toamna lui 2021) pentru a oferi publicului larg un loc de întâlnire cu comunitatea invizibilă a copiilor abandonați din România. Și pentru a lansa un dialog despre fenomenul abandonului și soarta copiilor ajunși în centrele de plasament din perioada comunistă, mulți dintre ei – cei considerați greu de recuperat sau „irecuperabili" – în cămine-spital ca cel de la Sighet.
Am vorbit cu Oana, care are o bună experiență profesională în televiziune și comunicare, despre mărturiile pe care ea și colegii ei le-au adunat în cadrul acestui muzeu virtual – primul muzeu românesc cu temă socială -, dar și despre nevoia conștientizării dimensiunii suferinței create: Oana estimează că aproape un milion de copii au fost abandonați în România din 1966 și până azi.
Cum se explică aceste cifre și care sunt nuanțele prin care trebuie înțeles fenomenul abandonului în România? Am încercat să răspundem prin dialogul nostru.
