„Omul nou de ieri și omul nou de azi se întâlnesc într-o idee: negarea lui Dumnezeu” | Dialog cu Bogdan Teodor Iacob, Pe Drept Cuvânt #89

„Omul nou de ieri și omul nou de azi se întâlnesc într-o idee: negarea lui Dumnezeu” | Dialog cu Bogdan Teodor Iacob, Pe Drept Cuvânt #89

Bogdan Teodor Iacob a venit la #PeDreptCuvânt.

Licențiat în istorie și istoria artei, titular al unui master în socioantropologie istorică, doctor în arte vizuale, profesor universitar habil la departamentul de Discipline teoretice din cadrul Universitații de Artă și Design din Cluj-Napoca, Bogdan Teodor Iacob s-a remarcat, în ultimii ani, prin curajul și verticalitatea cu care s-a opus pornirilor totalitare care-au prins viteză din 2020 încoace.

Am vorbit cu Bogdan Iacob despre miza și amploarea schimbărilor geopolitice de azi, despre actuala criză de relevanță a Europei vestice și despre poziționarea României între polii de putere actuali, dar și despre lecțiile învățate din psihoza colectivă din perioada 2020-2022, despre amenințarea instalării regimurilor totalitare tehnocratice.

În fine, l-am întrebat pe profesorul Bogdan Iacob ce anume ne arată arta contemporană despre lumea de azi.



🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…

🌐 Pentru publicitate și alte parteneriate:
Mail: alina.pintica@tuca.ro


Dreptul de reproducere directă sau indirectă a informațiilor din cadrul podcastului „Pe Drept Cuvânt” este permis doar în acord cu respectarea legislației privind drepturile de autor, cu mențioarea sursei și includerea link-ului către conținutul nostru video.

Trumputinescu

Trumputinescu

Agitație și fierbințeală mare, pe toate fronturile… Nu le mai inventariez, că-mi risc și concentrarea, și rigoarea, și răbdarea. Cert este că atmosfera bubuie din cauză de scurtcircuite, scântei legate-n serie, explozii peste tot, andrele băgate-n toate prizele realității.

Pe acest fundal, anatomia sfidează morfologia și morfologia chiuretează anatomia; meritocrația face genuflexiuni în fața genocrației; democrația caută să se salveze prin eutanasie; alegerile libere își vor confirmarea prin anulare absolută; statul de drept stă de-a dreapta strâmbului; dreptul internațional iscălește tratate și convenții de bună cooperare cu politicul real, marțial și comercial; pacea își cântă slavele prin salve de drone; sensurile își jubilează plinătatea prin antonimie; cum ziceam, andrele în toate prizele realității.

Pentru toată nebunia asta, unii dau vina pe Trumputinescu. Ba c-ar fi prea țicnit, sau prea naționalist, populist, securist și comunist, ori prea mistic; ba că-i rusofil, putinist, kaghebist sau extremist; ba c-a fost ales și-i simpatizat de deplorabili, analfabeți, anti-vacciniști și conspiraționiști; ba că ignoră cuceririle științei și se împărtășește cu pseudo-religie; ba c-ar fi legionaroid, tabloid sau asteroid; ba că nu înțelege beneficiile celei de-a nu-știu-câta revoluție trans-umanist-industrială; ba c-ar fi contra valorilor, valorilor și valorilor; ba că-i prea blond cu ten de fond, prea roșcat sau coafat, prea oranj ori mansardă-deranj; ba că nu gustă savoarea diversității, echității și sensibilității; ba că, mai pe scurt, a fost ales fără să fie desemnat; ba, într-o singură vorbă, și mai scurtă, că există.

În fapt, pentru toată nebunia asta, nu Trumputinescu, cu toate păcatele lui, cele de mai sus sau altele, e de vină. Mai important decât orice, Trumputinescu reprezintă, cum se zice la șablon, un simptom și nu o cauză. (El este, în realitate, o abstracțiune; îl puteți porecli cum vreți, Orbanescu, de exemplu; sau Populescu, Conservatorescu, Normalescu ori Firescu, dacă vă convine mai mult.) Cauza alegerii lui, cu majuscule, pare să fie alta: Energia care vibrează la parterul nebuniei însăși, Energia care-și simte dreptul de vot în sens a-electoral, ca drept-răcnet-de-zicere, Energia care se adună să voteze nici pentru, și nici contra, unei persoane în sine (am depășit demult stadiul alegerilor „pozitive” și, de ceva vreme, și al ălora „negative”), ci să voteze pentru gânduri de bună-stare, bun-simț, bună-cuviință și bună-așezare. Energia-drept-răcnet-de-zicere…

Energia care, drept-răcnet, dă glas unei voci colective ce dorește a spune lucrurilor pe nume și care vrea să voteze pentru adevăr.

Pentru dreptul copiilor de a crește inocenți și sănătoși și de a face școală autentică, de a zâmbi nemascați, de a citi povești cu zâne, de a afla toate la timpul lor și de a nu admite că Albă-ca-Zăpada este neagră ca smoala; pentru dreptul femeilor de a-și redobândi recunoașterea în dicționar și de a fi considerate altfel decât ca purtătoare de uter sau ca părinte-numeral; pentru dreptul bărbaților de a-și detoxifia masculinitatea și de a se dezintoxica de ideologiile care-i obligă să menstrueze.

Pe urmă, pentru dreptul comunităților de a re-simți, în profunzime, liantul care le încheagă, fie el un grai, un poem, un imn, ori un mit; pentru dreptul lor de-a re-simți că buna lor pravilă este, înainte de orice, un bun simț și o bună rânduială, iar verdictele din slujba ei se întemeiază pe silogisme și dovezi, iar nu pe suspiciuni și presupuneri; pentru dreptul copiilor, femeilor și bărbaților care dau sens comunității de-a re-simți, laolaltă, în comuniune, că ei aspiră și conspiră și speră împreună întru ceva etern uman și înălțător; pentru șansa comunităților însele de a fi conduse nu de lichele, impostori și trădători, ci de patrioți competenți și harnici care-și vorbesc limba maternă altfel decât în sloganuri de rumeguș.

Apoi, pentru dreptul oamenilor de a-și apăra țările împotriva guvernelor lor, pentru că asta înseamnă, cum bine zicea cineva, patriotism; pentru dreptul oamenilor de a cere guvernelor lor să urmeze calea păcii, pentru a nu uita și-a repeta istoria; pentru dreptul oamenilor de-a nu-și ignora trecutul, ca să nu rămână orfani; pentru dreptul oamenilor de-a zice ce-au a zice fără a fi îmbotnițați și de-a simți, în esența lor, esența libertății.

Pentru dreptul oamenilor la demnitate și decență; pentru a avea pe masă hrană și nu lăcuste; pentru a se opune promovării mândriei ca pride-virtute; pentru a se desprimăvăra în iarăși primăvară fără ca primăvara să fie etichetată climate-change; pentru a refuza injecțiile cu speranță deșartă și perfuziile cu promisiuni digitale; pentru a gusta frumosul frumos din artă și din cărți;  pentru a se bucura de spectacole de teatru, muzică și jocuri sportive fără împachetarea lor în blasfemii și drăcovenii.

Pentru dreptul limbii de-a rămâne expresia Adevărului și pentru dreptul cuvântului de-a-și păstra mandatul Sensului.

În fine, pentru dreptul nostru de-a ne împotrivi pasiunii diavolilor de-a se juca de-a Dumnezeu.

Andrei Marga: Anularea alegerilor face din democrație un simplu decor | Pe Drept Cuvânt #88

Andrei Marga: Anularea alegerilor face din democrație un simplu decor | Pe Drept Cuvânt #88

Andrei Marga a venit la #PeDreptCuvânt.

Fost ministru de Externe, fost ministru al Educației, fost director al Institutului Cultural Român, fost rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și laureat al premiului Herder, Andrei Marga este un cunoscut și apreciat filozof, politolog, profesor universitar doctor, dar și autor al unor excelente analize și cărți pe teme de filozofie, sociologie, politologie, etică și educație.

Profitând de anvergura culturală a oaspetelui meu, l-am provocat pe domnul Marga să vorbim despre marile încercări ale vremurilor noastre: criza diplomatică și geopolitică, criza sistemelor democratice sau criza sistemelor de educație. Desigur, am căutat și soluții pentru ieșirea din aceste crize.

L-am întrebat pe profesorul Andrei Marga ce urmează în Ucraina, ce schimbări regionale va produce noua politică externă a Statelor Unite ale Americii, ce fel de relație poate avea Uniunea Europeană cu Rusia, respectiv care sunt opțiunile României în contextul geopolitic actual: cine mai are priceperea și răspunderea să așeze statul român pe direcția potrivită, care ar fi această direcție și care sunt următorii pași?



🌐 Citește cartea „Pacea astăzi” (Editura Tribuna): https://revistatribuna.ro/produs/pace…


🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…

🌐 Pentru publicitate și alte parteneriate:
Mail: alina.pintica@tuca.ro


Dreptul de reproducere directă sau indirectă a informațiilor din cadrul podcastului „Pe Drept Cuvânt” este permis doar în acord cu respectarea legislației privind drepturile de autor, cu mențioarea sursei și includerea link-ului către conținutul nostru video.

Dan Dungaciu: Nu salvăm societatea democratică prin restricții și control. Dimpotrivă, o pulverizăm! | Pe Drept Cuvânt #87

Dan Dungaciu: Nu salvăm societatea democratică prin restricții și control. Dimpotrivă, o pulverizăm! | Pe Drept Cuvânt #87

Sociologul și politologul Dan Dungaciu a revenit la #PeDreptCuvânt. Și a ieșit un nou dialog de colecție!

Fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, fost consilier prezidențial pe probleme de integrare europeană la Președenția Republicii Moldova, actualmente profesor universitar doctor în cadrul Facultății de Sociologie a Universității București, coordonatorul masteratului de Studii de Securitate al aceleiași universități, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu“ din București, președintele Fundației Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu este unul dintre cei mai apreciați analiști – din perspectivă istorică, sociologică și politologică – din spațiul public românesc.

L-am întrebat pe profesorul Dan Dungaciu despre criza sistemului democratic în lume și în România, despre situația geopolitică actuală, dar mai ales despre locul României într-o bornă istorică a cărei importanță ne trimite cu gândul la căderea comunismului: atât de mari sunt provocările, atât de importante sunt mutările noastre următoare.

Dan Dungaciu spune că proiectul nostru de țară a fost să facem din România nătărăul clasei europene, că întreaga politică externă a României a stat sub egida chelnerului – cu ce să vă servim?, că România încă se comportă ca și cum ar fi în proces de aderare la UE și NATO.

Câteva idei și întrebări desprinse din dialogul nostru:

▪️ Nu poți salva o societate democratică prin restricții și control. Dimpotrivă, o pulverizezi!;
▪️ Trăim o criză a sistemului democratic, chiar dacă apetitul oamenilor pentru vot ar indica tocmai spre o resurecție a democrației în spațiul european;
▪️ Poate fi periculos să lași discursul public liber, dar e cu mult mai periculos să-l cenzurezi;
▪️Pentru România, obstrucționarea alegerilor libere și cenzurarea discursului public vor avea consecințe strategice grave;
▪️ Sistemul care conduce România nu știe, nu poate și nici nu vrea să vorbească cu jumătate din populația țării – asta e adevărata criză din România;
▪️ Statele Unite au trecut printr-o revoluție. America de azi – cea care l-a împuternicit pe Donald Trump – are o nouă relație cu Rusia și China. Ce înseamnă această schimbare pentru România?;
▪️ Ce urmează în Ucraina? Și ce importanță mai are dreptul internațional în contextul geopolitic de azi?
▪️Care e locul României pe această tablă de șah mondială? Cine suntem și cine vrem să devenim, ce vrem să facem, ce putem să facem și ce trebuie să facem?



🌐 Citește cartea: „Națiunea și provocările (post)modernității”, de Dan Dungaciu

🌐 Ascultă și primul nostru dialog: https://www.youtube.com/watch?v=GHMLz1N4pkA


🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…

🌐 Pentru publicitate și alte parteneriate:
Mail: alina.pintica@tuca.ro


Dreptul de reproducere directă sau indirectă a informațiilor din cadrul podcastului „Pe Drept Cuvânt” este permis doar în acord cu respectarea legislației privind drepturile de autor, cu mențioarea sursei și includerea link-ului către conținutul nostru video.

Am văzut cum sunt trase sforile. Începem să vedem și păpușarul? | Oana Eftimie, Pe Drept Cuvânt #86

Am văzut cum sunt trase sforile. Începem să vedem și păpușarul? | Oana Eftimie, Pe Drept Cuvânt #86

Oana Eftimie a venit la #PeDreptCuvânt.

Economist, specialist în marketing și comunicare, analist politic și, mai nou, politician ea însăși, Oana Eftimie cunoaște bine contextul politic în care ne aflăm.

Am vorbit împreună despre anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, despre interzicerea unor candidaturi, despre situația din mass media – mai cu seamă despre complicitatea presei „mainstream” la abuzurile din ultima perioadă -, și despre starea de sănătate a sistemului democratic din România și din lumea occidentală.

Am întrebat-o pe Oana despre presupusa manipulare a alegerilor pe TikTok și pe alte rețele de (de)socializare, despre programele europene care vin să cenzureze și mai mult libera expresie, despre starea deplorabilă a campanilor electorale, dar și despre pericolul apariției unui veritabil Minister al Adevărului care să ne spună ce avem voie să gândim.



🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…

🌐 Pentru publicitate și alte parteneriate:
Mail: alina.pintica@tuca.ro


Dreptul de reproducere directă sau indirectă a informațiilor din cadrul podcastului „Pe Drept Cuvânt” este permis doar în acord cu respectarea legislației privind drepturile de autor, cu mențioarea sursei și includerea link-ului către conținutul nostru video.