Ce pierdem când nu ne mai interesează identitatea națională | Dialog cu cercetătorul Alexandru Mamina, Pe Drept Cuvânt #53

Ce pierdem când nu ne mai interesează identitatea națională | Dialog cu cercetătorul Alexandru Mamina, Pe Drept Cuvânt #53

Alexandru Mamina a venit la #PeDreptCuvânt.

Cunoscut istoric și cercetător ştiinţific (grad I) la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, Alexandru Mamina este autorul celei mai serioase și cuprinzătoare monografii despre fenomenul social, cultural și politic Cenaclul Flacăra.

L-am întrebat pe domnul profesor Alexandru Mamina ce l-a determinat să studieze Cenaclul Flacăra, cât din Cenaclul Flacăra a însemnat propagandă – și cum măsurăm așa ceva? -, cât de important a fost rolul promovării naționalismului în cadrul Cenaclului Flacăra sau dacă ar mai putea avea succes un al doilea Cenaclul Flacăra.

Am vorbit, desigur, despre personalitatea lui Adrian Păunescu și impactul social, cultural și politic pe care l-a avut prin fenomenul Cenaclul Flacăra, despre importanța nuanțelor în cercetarea istorică, uitându-ne mai ales la cum este privit comunismul azi, am discutat despre creșterea sentimentului de nostalgie față de comunism, despre cum se scrie istoria zilelor noastre, despre tipurile de cenzură de azi și despre pericolul ca fiecare opinie contrară curentului oficial să fie catalogată ca simplă teorie a conspirației.

În final, mi-am întrebat invitatul cum explicăm curentul antinaționalist din ultimii ani și ce putem pierde dacă nu ne mai interesează istoria și identitatea națională.



🌐 Cartea „Cenaclul Flacăra” (Editura Cetatea de Scaun): https://cetateadescaun.ro/product/2809/


🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…


Dan Bittman: Inteligența artificială o să-ți cânte cum vrei tu. Dar acea muzică va fi o iluzie | Pe Drept Cuvânt #52

Dan Bittman: Inteligența artificială o să-ți cânte cum vrei tu. Dar acea muzică va fi o iluzie | Pe Drept Cuvânt #52

Dan Bittman a venit la #PeDreptCuvânt.

Numele Dan Bittman și cariera lui muzicală ne scutesc de orice efort suplimentar de prezentare. Trecut pe la formațiile Blitz, Domino, Incognito sau Iris, Dan Bittman este, din 1985 încoace, solistul trupei Holograf. Mai este și compozitor, actor sau om de televiziune, dar e, mai presus de priceperile și de pozițiile lui publice, un om care a trăit o viață irepetabilă.

Am vorbit cu Dan Bittman despre începuturile lui în muzică, despre vremurile în care a ținut, împreună cu colegii de la Holograf, și câte 500 de concerte pe an, despre cheia succesului uneia dintre cele mai îndrăgite formații din România, despre educația de ieri și educația de azi, despre muzica de ieri și muzica de azi, despre arta improvizației, privită mai nou cu critică, sau despre Cenaclul Flacăra, așa cum l-a văzut el din interior.

L-am întrebat pe Dan și cum se uită azi la perioada anilor 2020-2022 sau ce anume l-a făcut să vorbească cu verticalitate și mult curaj despre abuzurile din perioada covid.

De asemenea, ne-am uitat și spre Eurovision, ca studiu de caz al programelor artistice deformate de ideologiile la modă, și am concluzionat, în finalul dialogului nostru, că Inteligența Artificială nu schimbă doar modul în care se face muzica, dar sărăcește chiar dezvoltarea umană a celor care ajung să asculte această muzică.



🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…


Să ne iubim și să ne onorăm bătrânii, ei sunt parte a patrimoniului național | Teodora Bărbulescu, Pe Drept Cuvânt #51

Să ne iubim și să ne onorăm bătrânii, ei sunt parte a patrimoniului național | Teodora Bărbulescu, Pe Drept Cuvânt #51

Doamna doctor Teodora Bărbulescu a venit la #PeDreptCuvânt.

Doctor în biologie și cercetător științific, doamna Teodora Bărbulescu a fost, vreme de 12 ani, și ultimul șef de cabinet al faimoasei profesoare academician Ana Aslan.

La 37 de ani de ani de la dispariția regretatei cercetătoare, și la 72 de ani de la înființarea Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan”, am vorbit cu doamna doctor Teodora Bărbulescu despre personalitatea și moștenirea Anei Aslan: ce trebuie să știm despre renumita cercetătoare; cum era, de fapt, Ana Aslan; ce înțelegem prin medicina socială și cum a apărut ideea Gerovitalului; de unde a venit opoziția pentru munca și descoperirile Anei Aslan, dar și care erau relațiile dintre Ana Aslan și soții Ceușescu?

Am vorbit, de asemenea, despre criza lipsei de rol a bătrânilor, despre faptul că trebuie să ne iubim și onorăm bătrânii, și ne-am întrebat ce ar spune Ana Aslan despre grija pe care o acordăm azi bătrânilor României.

Într-un stil fermecător, doamna doctor Bărbulescu ne-a istorisit o parte din numeroasele întâlniri cu celebritățile mondiale care au apelat la serviciile Anei Aslan.



🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…


Radu Paraschivescu: „Asta-i frumusețea vieții, să nu fim toți de acord” | Pe Drept Cuvânt #50

Radu Paraschivescu: „Asta-i frumusețea vieții, să nu fim toți de acord” | Pe Drept Cuvânt #50

Scriitorul Radu Paraschivescu a venit la #PeDreptCuvânt.

Dacă vă preocupă riscurile ofensivei corectitudinii politice și a „reformelor” lingvistice de azi, cred că o să vă placă acest dialog cu Radu Paraschivescu. Un dialog care a fost, în unele puncte, destul de tensionat.

Prima temă care ne-a plasat pe poziții opuse a fost legată de politicile publice adoptate în perioada așa-zisei „pandemii”: eu le-am calificat drept cea mai mare manipulare istorică, în timp ce domnia sa găsește că o asemenea abordare are „iz conspiraționist” și se bazează pe o „minciună luxuriantă”; eu am apreciat că drasticele restrângeri de drepturi și libertăți au fost vădit nejustificate, în condițiile în care riscul de mortalitate asociat covidului era de sub 1%, iar invitatul meu mi-a calificat argumentul un „sofism”; iar când am invocat neconstituționalitatea normelor care impuneau aceste restrângeri, distinsul oaspete a lăsat să se înțeleagă că un asemenea viciu este neglijabil.

Nici pe subiectul demitizării istoriei naționale nu am căzut de acord: în timp ce domnul Paraschivescu o vede necesară și utilă din perspectiva restabilirii unor „adevăruri” care pot fi dureroase sau incomode despre marile personalități ale neamului, eu mi-am exprimat preferința pentru conservarea aurelor simbolice ale acestora, ca adevăr mult mai relevant și mai important în definirea identității și conștiinței naționale.

În fine, nevoia condamnării comunismului ne-a adus iarăși pe poziții divergente. Domnul Paraschivescu susține că „cea mai neagră zi de astăzi este mai frumoasă decât cea mai frumoasă zi din comunism” și-și asumă cu nonșalanță exagerarea; eu, anticomunist fervent în frageda tinerețe, găsesc că sistemul socialist, cu toate tarele și păcatele lui indiscutabile, merită o reevaluare nuanțată, cel puțin din anumite perspective (precum ocrotirea și educarea copiilor, de exemplu).

În ciuda tuturor acestor divergențe și a altor dezacorduri, consecvent dorinței de a invita la dialog și persoane cu care nu împărtășesc aceleași orientări ideologice, nu regret dezbaterea organizată cu distinsul scriitor. Îmi pare doar rău că, uneori, gazdă fiind, nu potrivesc dozajul corect între nevoia de curtoazie și spiritul combativ. Mai ales în condițiile în care se întâmplă ca oaspetele să nu pună mare preț pe o astfel de preocupare.



🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…


Robert Turcescu: Trăim vremuri în care libertatea de expresie e considerată „un risc existențial” | Pe Drept Cuvânt #49

Robert Turcescu: Trăim vremuri în care libertatea de expresie e considerată „un risc existențial” | Pe Drept Cuvânt #49

Robert Turcescu a venit la #PeDreptCuvânt.

L-am invitat pe Robert Turcescu să vorbim despre importanța culturii dezbaterii și a dialogului, despre starea de sănătate a presei din România, pe care Robert o consideră în moarte clinică, și despre profesia de jurnalist, profesie care, spune Robert, își trăiește ultimele zile.

În condițiile astea, l-am întrebat pe Robert Turcescu cum ne mai informăm azi? Din ce surse? Și cine mai este credibil?
Apoi, l-am întrebat cum ne mai putem proteja dreptul la liberă exprimare, cine mai luptă pentru acest drept fundamental în vremuri în care libertatea de expresie a ajuns să fie considerată „un risc existențial”?

Cum ne putem opune valului „progresist” care vine să ne spună nu doar ce și cum să vorbim, dar și ce avem voie să gândim? Și cum putem prezerva, într-o lume tot mai smintită, principiile de valoare și reperele care țin de firesc și rezonabil?

Sunt întrebările pe care se sprijină acest dialog cu Robert Turcescu, căruia i-am lansat și o provocare de final: care crede el că sunt cei mai importanți trei jurnaliști români de după 1990?



🌐 Urmărește podcastul #PeDreptCuvânt și pe:
Instagram: https://www.instagram.com/pedreptcuvant/
Facebook: https://www.facebook.com/pedreptcuvant/
TikTok: https://www.tiktok.com/@pedreptcuvant

🌐 Ascultă #PeDreptCuvânt:
Spotify: https://open.spotify.com/show/3lpEud0…
Apple Podcasts: https://podcasts.apple.com/ro/podcast…