Ovidiu Oltean, triplu campion european și antrenor de discurs public, a venit la #PeDreptCuvânt.
Am vorbit cu Ovidiu Oltean, cunoscut antrenor de vorbire în public, despre nivelul discursului public din vremurile noastre, despre motivele pentru care ajungem să ne concentrăm prea mult pe formă, pe ambalaj, și prea puțin pe fond, adică pe substanța discursului, dar și despre răspundere și despre soluții: cum putem avea noi, fiecare dintre noi, un mai bun și mai valoros discurs public, apoi cum contribuim la creșterea nivelului discursului public în jurul nostru.
În final, am dezbătut împreună cu Ovidiu despre valoarea ori lipsa de valoare a rețetelor șablonarde, de tipul „15 pași pentru un discurs în public mai persuasiv”.
🌐 Mai multe despre Ovidiu Oltean: https://ovidiuoltean.ro/
Profesorul Mattias Desmet, devenit foarte cunoscut în ultimii ani pentru teoria formării psihozei în masă (mass formation), a venit la #PeDreptCuvânt.
Mattias Desmet și-a câștigat notorietatea în ultimii ani, grație teoriei sale despre formarea psihozelor în masă (mass formation), fenomene care, potrivit profesorului de psihologie de la Universtatea din Gent, stau la baza sistemelor totalitare actuale.
Am vorbit cu Mattias Desmet, autor al unei cărți – „Psihologia totalitarismului” – foarte bine vândute din 2022 până acum, despre diferențe dintre statele totalitare și dictaturile clasice (da, l-am întrebat și unde se încrie regimul lui Ceaușescu), despre cum a devenit statul de biosecuritate, pe care l-am văzut la lucru mai ales în perioada Covid, cea mai mare psihoză în masă din istoria umanității, despre cum contribuie la formarea psihozelor în masă – și apoi la apariția mișcărilor totalitare – singurătatea, lipsa sensului și a scopului, și anxietatea, frustrarea și agresivitatea fără un motiv anume.
Am dezbătut și despre rolul esențial pe care mass media îl are în formarea psihozelor în masă, despre rolul jucat de elitele conducătoare în instaurarea unui sistem totalitar global bazat pe tehnocrație și transhumanism, dar și despre soluții. Și mai ales despre soluția discursului sincer.
Dialogul nostru are și subtitrări în limba română.
Am dezbătut cu Sever Voinescu, redactor-șef al publicației Dilema Veche, despre rolul și relevanța presei locale, despre cum au fost prezentate în presa românească „luptele” recente împotriva corupției și împotriva zisei pandemii, despre nevoia clarității morale în timpuri în care multe teme importante devin relative, despre patriotism, văzut ca relația noastră cu țara noastră, despre Eminescu și „demagogia tragic-vătămătoare” – așa cum o numește Sever Voinescu – din publicistica lui.
L-am întrebat pe Sever Voinescu și de ce crede că noi, românii, avem nevoie să fim guvernați de alții, apoi de ce nu suntem cu adevărat interesați de cultură și, în fine, de ce crede el că ne paște din nou comunismul – într-o variantă Hi-Tech, de tip „Minunata lume nouă”.
Sandra Ecobescu, președintele Fundației Calea Victoriei, a venit la #PeDreptCuvânt
Am vorbit cu Sandra Ecobescu despre un alt tip de educație, despre importanța artelor și a materiilor umaniste în formarea noastră, despre întâlnirile ei fericite cu oamenii-instituții care au pus umărul la creșterea Fundației Calea Victoriei – una dintre cele mai valoroase inițiative din spațiul nostru cultural.
Sandra ne-a amintit că putem (cu suficient antrenament) să vedem frumosul, nu gălăgia sau urâtul, ne-a vorbit despre experiențele care au constituit-o și despre recunoștința pe care o poartă părinților ei. În final, Sandra Ecobescu ne-a îndemnat să sfințim locul în jurul nostru.
Profesorul Mircea Miclea a venit la #PeDreptCuvânt
Dascăl, psiholog, autor, antreprenor, dar și fost ministru al Educaţiei şi Cercetării din România (2004-2005), Mircea Miclea conduce momentan catedra de Psihologie a Facultății de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei de la Universitatea „Babeş-Bolyai”.
Cu Mircea Miclea am vorbit despre atuurile și neajunsurile sistemului de învățământ românesc, despre ce fel de oameni vrem să formăm și cu ce unelte îi trimitem în lume, despre profesorii excepționali care încă mai există în România. Și care, printr-un mesianism modest, se pun în slujba tinerilor pe care îi formează.
Cum recuperăm și cum protejăm profesia de formator de oameni? Mai pun tinerii preț pe formarea lor intelectuală? Cât de mare este amenințarea inteligenței artificiale pentru viitorul lor? Și cum se pot pune la adăpost? Cum modifică tehnologia mediul și, implicit, pe noi? Care sunt cele patru metacompetențe care trebuie formate în școli? Care sunt capcanele industriei de dezvoltare personală, de autodezvoltare și autoperfecționare? Cum ne ferim de presiunile ideologice care ajung să modifice inclusiv sistemul nostru de învățământ?
